Am petrecut o săptămână de poveste în Dolomiți mulțumită partenerului, care a venit cu ideea genială să mergem acolo și să ne bucurăm de peisajele pe care le văzusem noi pe Pinterest, care da, sunt la fel de spectaculoase și în realitate.
Drumul până în Dolomiți – Ungaria – Austria – Italia
Am plecat în această frumoasă aventură cu mașina, nu cu avionul, și s-a dovedit a fi cea mai bună decizie. Am zis să nu ne mai complicăm iar cu închiriat mașină, stat prin aeroport, luat bagaje cu măsură și tot tacâmul, și de această dată să mergem pe varianta mai lungă, dar cu mai multe beneficii, printre care și vizitat alte orașe și admirat Alpii de pe drum. Am plecat în jur de ora 16 și pe la ora 24 eram la Vama Nădlac. Aceea a fost cea mai enervantă parte din excursia noastră, fiindcă era o coadă kilometrică din cauza căreia am stat pe loc nu mai puțin de patru ore. Planul inițial era să dormim în prima noapte la Budapesta, dar pierzând practic această primă noapte în vamă, am decis să ne oprim direct în Parndorf, în Austria. Am ajuns în Parndorf a doua zi, dimineața, am găsit o cazare drăguțistică, iar până la prânz, când a fost gata camera, am stat ore întregi la shopping. Practic, ce fac toți românii și nu numai care merg în Parndorf.
Și după ce am recuperat tot somnul acumulat în ultimele multe ore, ne-am trezit ca regii și am continuat drumul până în Dolomiți. Adică încă vreo șapte ore cu mașina, care au trecut numaidecât. Ne-am cazat în Val Gardena pentru șase nopți, într-un loc cu un view absolut splendid. Ce mi-a plăcut foarte tare în zona în care am stat a fost că majoritatea unităților de cazare arată cam la fel, ceea ce, arhitectural vorbind, arată extraordinar de bine.
Planul pe zile – Ce e de văzut și făcut în Dolomiți
Am avut un plan bine pus la punct cu ce avem de făcut în fiecare zi, astfel încât să nu ratăm nimic din ce ne-am propus. În fiecare zi am făcut muuultă mișcare și am văzut locuri care credeam că pot arăta atât de frumos doar în poze. Însă da, realitatea a bătut filmul de această dată și o să vă conving cu o serie de fotografii needitate deloc.
Ziua 1 – luni – traseu usurel – Geiser Alm, satul Saint Magdalena
Am început prima zi foarte devreme, undeva pe la ora 7 și jumătate, cu un traseu nu foarte solicitant, care ne-a pregătit, practic, pentru cele cu adevărat dificile din următoarele zile. Geiser Alm a fost obiectivul nostru, din Parcul Natural Puez-Odle. A fost un traseu de aproximativ 7 kilometri (adică vreo 2 ore și jumătate ca durată). După o oră de mers cu mașina, am ajuns la parcarea de unde am început traseul (Parcheggio Malga Zannes), unde se plătește 8 euro pe zi. Am ajuns foarte devreme, în jur de ora 9 dimineața, dar chiar și așa, erau deja o mulțime de mașini în parcare. Asta ar fi una dintre recomandări: orice traseu ați vrea să faceți, e bine să ajungeți la parcare cât mai de dimineață fiindcă se aglomerează foarte repede. Am început traseul către GeiserAlm, o cabană aflată la o altitudine de 1.996 de metri. Traseul e preponderent prin pădure și am făcut destul de multe pauze.
Sus, la GeiserAlm, peisajul era parcă pictat. Exista și un loc amenajat pentru relaxare și admirat natura, cu multe șezlonguri din lemn. O minunăție de loc.
Ziua 2 – marți – Lago di Sorapis
Traseul către Lago di Sorapis a fost adevărata provocare a călătoriei noastre în Dolomiți. Am parcurs un traseu de aproximativ șase ore dus-întors, care ne-a solicitat la maximum. A fost cam cel mai greu pe care l-am făcut în Dolomiți și da, l-aș mai face o dată pentru cât de frumos a fost atunci când am ajuns la destinație. Lago di Sorapis e superb, de un turcoaz intens, și merită fotografiat din fiecare unghi.
Ziua 3 – miercuri – Lago di Braies, Cadini di Misurina, pe jumatate Tre Cime di Lavaredo
O nouă zi cu trezit devreme și mers mult pe jos. De această dată, am ajuns ușor la primul nostru obiectiv, Lago di Braies, a fost un drum de vreo două ore pe care l-am făcut cu mașina. Odată ajunși acolo, am închiriat o barcă și ne-am plimbat timp de 45 de minute pe lac, minunându-ne constant de cum poate exista ceva atât de frumos.
Ne-am continuat drumul către Cadini di Misurina, un view point spectaculos la 2.839 de metri, de unde se văd Dolomiții în toată splendoarea lor. Fiindcă am ajuns acolo destul de târziu, undeva în jurul orei 11, parcările erau full și am găsit un loc cu greu la vreo 20 de minute distanță. Nu am putut urca cu mașina până sus tocmai din acest motiv, fiindcă era foarte aglomerat și blocaseră accesul altor autoturisme, așa că am mers cu un autocar până sus. De acolo am mers aproximativ 40 de minute pe munte până la acest view-point, Cadini di Misurina.
Tre Cime di Lavaredo e un alt traseu pe care îl aveam pe listă, care avea punctul de pornire tot de acolo, de unde ne lăsase autocarul, doar că în direcția opusă de Cadini di Misurina. Acesta era un traseu cu un nivel scăzut de dificultate, dar cu o durată lungă, de cinci ore și jumătate, însă fiind destul de obosiți, am parcurs doar o mică parte din el și apoi ne-am întors.
Ziua 4 – joi – Seceda
Și Seceda e un vârf super popular în Dolomiți, care e parte a regiunii Val Gardena. Se poate ajunge, cel mai ușor, cu telegondola și telecabina, iar prețul pentru două persoane, în 2024, e de 90 de euro, dus-întors. Cam așa arăta view-ul de acolo de sus, de la 2.519 metri. Seceda are peisaje impresionante, pante abrupte și formațiuni stâncoase. E o destinație populară atât vara, când poți face drumeții, cât și iarna, când foarte mulți turiști experimentați vin aici să schieze. Ne-am găsit un loc super liniștit pe iarbă unde am stat ore întregi să citim și să ne relaxăm, iar apoi am mâncat într-un loc cu un view super fain, Sofie.
Ziua 5 – vineri – Cinque Torri
Ultima zi de mișcare, peisaje și munți am petrecut-o la Cinque Torri, un grup impresionant de formațiuni stâncoase aflat în Alpii Dolomiți, aproape de orașul Cortina d’Ampezzo. Cinque Torri face referire la cele cinci turnuri de piatră ce se înalță pe un platou la o altitudine de circa 2.361 metri. Zona are o importanță istorică, fiind un loc strategic în Primul Război Mondial. Se găsesc rămășițe ale fortificațiilor din acea perioadă, care au fost restaurate, iar astăzi pot fi vizitate. Cinque Torri are de toate, lecții de istorie, drumeții, locuri de făcut alpinism, relaxare, peisaje wow, tot ce trebuie.
